Livia Nemţeanu – Chiriacescu

Livia Nemţeanu – Chiriacescu

Istoric, avocat, poet, scriitor

  • Membră a Uniunii Scriitorilor din România
  • Membră a Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada
  • Diplomă acordată de Liga pentru Renaşterea Daciei pentru excepţionala activitate literară,
  • Diploma Societăţii Sodalitas Ovidiana pentru Promovarea Prestigiului Spiritualităţii Literare Româneşti În Canada.

Livia Nemţeanu-Chiriacescu şi-a început cariera publicistică la vârsta de 15 ani, elevă fiind, şi a continuat-o până în zilele noastre, cu o certă reţinere în perioada comunistă, care i-a blocat un timp accesul, ca şi dosarul excelent de recomandare pentru intrarea în Uniunea scriitorilor din România.  Acesta i-a fost admis abia în 1990 după căderea comunismului.
Livia Kiriacescu (Kiriacescu în actul de naştere, şi Chiriacescu adoptat de autoare pentru publicaţii) a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, înscriindu-se şi activând în Organizaţia Tineretului Liberal din facultate. A manifestat o rezistenţă mută la presiunea comunistă. La cursul de Materialism istoric şi dialectic, care avea loc în Aula Mare, ţinea deschisă pe pupitru « Viaţa lui Iisus » de François Mauriac. La ieşirea din aulă o aştepta ameninţător grupul de studenţi comunişti propagandişti, dar studenţii liberali au făcut cerc în jurul ei, ajutând-o să scape afară din incinta facultăţii. Incidentul s-a soldat cu excluderea din facultate ca “duşman al poporului” (cea mai gravă acuzaţie politică) şi afişarea faptului pe un mare panou pe culoarele facultăţii.  S-a înscris imediat la alt examen de admitere sub alt nume (intervenise prima căsătorie cu Gil Mănescu) la Institutul de Arhivistică, Bibliologie şi Muzeografie care, considerat burghezo-moşieresc (9 studenţi cu 11 profesori) a fost desfiinţat şi transferat la Facultatea de Istorie ca Secţia Arhivistică.

Căutată de securitate, reuşeşte să fugă şi să se ascundă în oraşe de provincie.  Acest fapt a determinat întreruperea studiilor şi la această a doua facultate.  După doi ani, Decretul de arestare a tineretului înscris în partidele istorice şi a soţiilor detinuţilor politici fiind anulat, (soţul, Gil Mănescu, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Secretar General al Tineretului Liberal din Partidul Liberal şi ministru subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe, a fost închis pe zece ani la Aiud) şi-a reluat cursurile universitare. La ambele facultăţi (Drept şi Istorie) a fost ridicat numărul anilor de studii de la 4 la 5 ani. A reuşit să ia toate examenele într-un timp record (peste 50 la ambele facultăţi).
A intrat cu diploma de onoare de la Facultatea de Istorie ca bibliograf principal la Biblioteca Centrală de Stat, unde i s-a pus pe masă un contract de carte “Răscoala din 1907”.  Dar în anul urmator a fost dată afară, descoperindu-se că soţul Gil Mănescu este deţinut politic, şi nu rudă cu ministrul comunist Manea Mănescu, cum răspândise zvonul o colegă de servici.  D-ra Eliade, sora lui Mircea Eliade, căci despre ea este vorba, a contribuit la această acoperire, întrebând-o uneori în public dacă a fost la recepţia “de aseară”, şi ajutând-o astfel să-şi păstreze un timp postul.
După obţinerea diplomei la Facultatea de Drept a încercat să intre în Colegiul avocaţilor, cerere care i-a fost respinsă.  I s-a oferit un post de procuror pe care l-a refuzat.  Prin relaţii personale a reuşit să intre jurisconsult stagiar la Intreprinderea de Sortare de piei (crude şi împuţite), în cartierul Ferentari. Relevându-şi valoarea la procesele întreprinderii la Arbitrajul Ministerului Bunurilor de Consum, i s-a propus postul de consultant arbitral şi apoi consultant şef, unde a funcţionat până la reorganizarea Ministerului Muncii, când i s-a oferit şi a ocupat postul de consilier juridic, apoi consilier şef, timp de peste 20 de ani.
În anul 1968 s-a recăsătorit cu judecătorul Ioan Silviu Nemţeanu, care a demisionat neputând executa sentinţele impuse de partid (comunist) şi care a intrat consilier juridic mai întâi în provincie şi apoi în Bucureşti, după căsătoria cu autoarea.  Nimeni, în familia autoarei, nu a fost membru în partidul comunist. În 1970 li s-a născut unicul fiu,  Codruţ.  De la naştere i-au dat posibilitatea să înveţe două limbi, franceza şi româna, apoi germana, şi dragostea pentru lectură şi muzica simfonică.  Strădaniile părinţilor au fost răsplătite din plin.
În 1987 familia a plecat într-o vizită în Canada, unde a rămas şi s-a instalat la Montreal. Codruţ şi-a continuat studiile colegiale, apoi universitare în biotehnologie şi microbiologie. Au urmat studii superioare în bussiness administration şi farmacologie.  La ora actuală lucrează într-o companie farmaceutică canadiană.
Autoarea şi soţul ei şi-au continuat preocupările livreşti şi publicistice, devenind membri fondatori a două reviste româneşti de cultură şi politică, “Luceafărul Românesc” şi “Doina”. Autoarea şi soţul ei au făcut împreună numeroase călătorii pe patru continente, în dorul călătoriilor în şi din România, mai ales pe toţi munţii, oraşele şi satele din ţara natală.  În primăvara anului 2001 soţul decedează în urma unei boli grele care a durat doi ani.
O încercare cruntă, după 33 de ani de căsătorie luminoasă, dar … viaţa continuă.

Cariera publicistică:

Debutul Liviei Nemţeanu-Chiriacescu a avut loc la vârsta de 15 ani, cu poezia “Răzvrătire în Ardeal” publicată în ziarul Ardealul.
A urmat o carieră publicistică efervescentă, cu numeroase apariţii în mai toate ziarele şi revistele din Bucureşti : Ardealul, Academia, Universul Literar, Luceafărul, Fapta, Poporul, Transilvania Noastră, Almanahul Femeia, Nea Elas, Universul Copiilor şi altele.
După apariţia a două cărţi de poezii a fost propusă în 1977, cu un dosar excellent de referinţe, pentru intrarea în Uniunea Scriitorilor din România, acces care i-a fost blocat până în 1989 nefiind membră de partid, ca şi accesul la publicarea în continuare în periodice.
În vara anului 1987 pleacă cu soţul şi fiul în Canada.  Au urmat şi mai numeroase publicaţii în străinătate.  Astfel autoarea a publicat poezii, cronici, schiţe, amintiri, recenzii, articole politice şi istorice, fără întrerupere din 1989 până în 2006 şi în continuare, în periodicele: “Luceafărul Românesc”, “Doina”, “Tribuna Noastră”, “Pagini Româneşti” din Montreal, “Cuvântul Românesc” din Hamilton, “Litterae” din Toronto, “Dorul” din Danemarca.

Debutul editorial :
“Răscoala din 1907”, Contribuţii bibliografice, Editura de Stat pentru imprimate şi publicaţii, Bucureşti, 143 pagini.

Volume tipărite:

  • Răscoala din 1907”, Contribuţii bibliografice, E.S.I.P., Bucureşti, 143 pag., prefaţă de Mircea Tomescu.
  • Ochi de pisică”, poeme, Editura pentru literatură, Bucureşti,1969; 93 pag.
  • Marele Pan”, poezii, Editura.Cartea Românească, Bucureşti,1973, 120 pag.
  • Pământul dinlăuntru”, poeme, Editura Planeta, Bucureşti, 1999, 319 pag.
  • Europa…în autostop”, călătorii, Editura Cartea Românească, Buc., 2001, 334 pag., 45 ilustraţii color. (Cartea conţine Prima călătorie în vest – Europa : Viena, Salzburg, München, Stuttgart, Frankfurt, Valea Rinului, Koblenz, Düsseldorf, Bruxelles, Waterloo, Gand, Bruges, Anvers, Rotterdam, Delft, Haga, Amsterdam, platoul Ardenilor, Stoenkerke, Bretania de nord, Normandia de nord, Bretania de sud, Vannes, Carnac, Valea Loarei, triunghiul roman Orange, Nîmes, Arles, Avignon, Paris, Geneva.).
  • Europa …în autostop (vol.2) şi restul lumii”, aventuri în călătorii, Ed.Cartea Românească, Buc., 2001, 349 pag., plus 72 ilustraţii color.  (Conţine : Italia, sudul Franţei – Camargue, Ţara Bascilor, Spania şi … restul lumii: Vestul canadian – munţii Stâncoşi – insula Vancouver, Mexic –Yucatan, America –MareleCanion, Guadelupa, Marocul, Costa Rica).
  • Tierra del Fuego – Fin del Mundo”, călătorii şi aventuri (2001-2005), Editura Muzeul Literaturii Române, Buc., 2005, 348 pag., plus 124 ilustraţii color.  (Conţine : “Paştele în Insula Paştelui – călătorie în buricul pământului”, “Tierra del Fuego –Fin del Mundo – călătorie la capătul pământului, Argentina, Bolivia”, “Grecia şi grecii – întâlnire cu intemporalul”, “În Ţara Egiptului – călătorie în antichitate”, “Chile sălbaticul – sau ţara dintre munţi şi ocean”).
    “Parafrazându-l pe Gabriel Liiceanu, ne putem pune şi noi întrebarea: “ce dracu mai e şi cartea asta? Jurnal nu e, roman nu e, atunci ce e?
    Ar fi poate o serie de nuvele, în genul romanului scurt, cu călătorii şi aventuri, cu întâmplări neobişnuite şi chiar şocante, cu mai multe personaje şi foarte multe dialoguri, cu o documentaţie riguros ştiinţifică care nu se impune, ci vine acolo unde e chemată.”
    Autorul
    “Este una din cărţile pe care, odată începută, nu mai poţi s-o laşi din mână”. (Opinia editorului)
  • Crucea Cavalerilor de Malta”  (350 pagini plus 138 fotografii color), este o carte de nuvele cu întâmplari neobisnuite care rezulta din procesul dublei personalitati a eroului din nuvela omonima, sau aventuri violente ca în Vietnam, sau tulburatoare si ravasitoare ca în trilogia din Sicilia, sau misterioase ca practicile vrajitoresti ale negrilor din Jamaica. Si aproape în toate o dragoste patetica, pasionala sau disperata, care leaga sau/si desleaga oamenii. Peste tot, magia locurilor se împleteste cu trairile acelor oameni marcati de Destin. Sunt pagini scrise lapidar, incisiv, sarcastic.

În cartea „Manuscrisul din tren. Jurnalul vietii mele. Memorii 1930-1989” (435 pagini plus 68 fotografii de familie si istorice), autoarea retraieste efervescenta adolescentei si tineretii sale, în contextul socio- politic din preajma razboiului mondial si a invaziei comuniste. Sunt texte socante, în care apar numele adevarate ale personajelor si în care se relateaza fapte si întâmplari reale, unele dintre cele mai teribile. Dar e o carte vesela, prigoana îndurata nu i-a putut frânge optimismul major care a ajutat-o sa o înfrunte cu nonsalanta, cu derâdere chiar. Din paginile ei se aude râsul si un fel de sfidare amuzata. E o carte fermecatoare, care evolueaza ascendent si fascinant.

Poeziile adunate în volumul „De dragoste si de moarte” (cca. 200 pagini), sunt majoritar de dragoste, dragoste senzuala, pasionala, dar si discreta, timida, ascunsa. Iar cele despre moarte respira o atmosfera de gluma cu moartea, cu stafii binevoitoare si tandre. Drama emigratiei si întoarcerii în tara formeaza câteva pagini zguduitoare. Poeta se depaseste pe sine si se preda neconditionat cu o daruire totala. EDITURA PARALELA 45

Referinţe critice :

  • Mircea Ciobanu : Referatul editorial la publicarea primei cărţi de poezie “Ochi de pisică” la Editura pentru literatură., 1968
  • Tudor George : “Amurgul alb”, de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, Ed.Cartea Românească, Bucureşti, 1981, Luceafărul, 10 oct.1981
  • Aureliu Goci : Livia Nemţeanu-Chiriacescu “Amurgul alb”, (Ed.Cartea Românească), România Literară, nr.14, 1 aprilie 1982
  • N.Prelipceanu, Călătoria românilor în Europa dinainte de căderea cortinei de fier, “Europa în Autostop”, 2 volume, de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, România Liberă, 3 sept. 1999
  • Magda Ionescu-Ghinea : “Tierra del Fuego – Fin del Mundo” de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, Revista Tribuna Noastră, Montreal, nr.5o, iulie-sept.2005
  • Titu Popescu, Editoriale, Doi scriitori de peste ocean, “Pământul dinlăuntru” de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, Revista Dorul din Danemarca, Anul XV, nr.186, oct.2005
  • Magda Ionescu-Ghinea, : “Tierra del Fuego – Fin del Mundo” de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, Revista Dorul din Danemarca, Anul XV, nr.186, oct.2005
  • Constantin Clisu, “Tierra del Fuego – Fin del Mundo” de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, “Cuvântul Adevărului”, revistă de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească din Edmonton, Canada, vol.VIII, nr.3-4, 2005, pag.39-40, (dec.2005)
  • Denisa Parvete, “Pământul dinlăuntru” de Livia Nemţeanu-Chiriacescu, recenzie, Revista Dorul din Danemarca, anul XV, nr.191, martie 2006
  • Daniel Tufcea, „Manuscrisul din tren. Jurnalul vietii mele”, autor Livia Nemteanu-Chiriacescu, recenzie, ziarul Pagini Romanesti, octombrie 2010, Montreal.
  • Doina Hanganu, „Crucea Cavalerilor de Malta” de Livia Nemteanu-Chiriacescu, recenzie, revista Candela de Montreal, octombrie-decembrie 2010, pag.9-10.
  • Wladimir Paskievici, „Manuscrisul din tren. Jurnalul vietii mele” de Livia Nemteanu-Chiriacescu, recenzie, revista Candela Montreal,  octombrie-decembrie 2010, pag.11.
  • Mariana Gheorghe, Vancouver, „De dragoste si de moarte, poeme” de Livia Nemteanu-Chiriacescu, recenzie, revista Candela de Montreal, pag.12.
  • Constantin Clisu, „Trei carti si o vara fierbinte : „De dragoste si de moarte, Crucea Cavalerilor de Malta si Manuscrisul din tren-Jurnalul vietii mele”, recenzii, revista Cuvantul adevarului, vol.XIII, nr. 3-4, 2010, pag. 32-34, Edmonton.
  • Traian Badulescu-Suteanu, Cronici literare, Puterea de a fi fiind, „De dragoste si de moarte” de Livia Nemteanu-Chiriacescu, recenzie, Bucuresti, 25 decembrie 2010.

Extrase din cronici :

Mircea Ciobanu, din Referatul de propunere spre publicare a cărţii “Ochi de pisică”, Editura pentru literatură, 1968 :”E dificil să încadrezi undeva, într-o anume familie sau modalitate, poezia Liviei Nemţeanu… poezia unei inteligenţe glaciale, distante.  Un sarcasm de excelentă calitate polarizează sensibilitatea acestei poete ; până şi viselor sale strict feminine, li se aplică acelaşi bici neiertător al analizei”.
“O poetă care se descoperă în permanenţă, care-şi scrutează propriile gesturi, căutându-le şi ascunzându-le în acelaşi timp, din pudoare, desigur, determinismele – ca să obţină acel rar şi preţios şi atât de propriu poeziei, fals determinism.”

Tudor George, Luceafărul, 10 oct.1981 : Livia Nemţeanu-Chiriacescu,”Amurgul alb”, Editura Cartea Ronânească, 1981 : “Se distinge în cadrul generaţiei noastre printr-o publicistică amplă, recenzii, reportaje, schiţe şi, mai cu seamă, poezie remarcabilă… care certifică amprenta unei depline maturităţi şi a unor variate modalităţi de expresie.  Abordă cu aplomb rigoarea sonetului, preferând tonul elegiac. O stenică prospeţime : viguros liric, ci nu feminist.  Senzualitate robustă a unor poeme, dar şi extatic, o adevărată artă poetică.”

Titu Popescu, Revista lunară “Dorul” din Danemarca, oct. 2005, Editoriale, Livia Nemţeanu-Chiriacescu, “Pământul dinlăuntru”  : “Doamna Livia Nemţeanu-Chiriacescu obţine bune efecte în comunicarea metaforică, depăşindu-şi sinceritatea prin artă. …Poeta îşi depăşeşte feminitatea prin cerebralitate şi ia distanţă faţă de propriile ei mărturisiri.  Acest fapt avantajează aranjamentul metaforic … şi nu deranjează emoţionalitatea.

Magda Ionescu-Ghinea, Revista lunară “Dorul” din Danemarca, oct.2005, şi Revista “Tribuna Noastră” de la Montreal-Canada, nr.50, iul.-sept.2005 : Tierra del Fuego – Fin del Mundo de Livia Nemţeanu-Chiriacescu : “Sunt călătorii, dar nu sunt note de călătorii.  Sunt mai mult decât atât, căci pe fundalul lor se însăilează întâmplări ciudate, povestiri ce magnetizează cititorul şi îl atrag în hora personajelor care saltă fără oprire, ca la bătută.  Textul e bine scris şi condus, într-un stil personal şi incitant.  Autoarea foloseşte o limbă curată românească, cu cuvinte şi imagini poetice proaspete, neuzate.  Vocabularul bogat, cu multe arhaisme, fără repetiţii, măreşte plăcerea cititorului care pare că-şi cufundă spiritul într-un cristal. Interesantă este şi construcţia pe două planuri a acestor scrieri, evidentă în Grecia şi grecii, în Egiptul, şi chiar pe mai multe planuri, ca în capitolul “Chile sălbaticul”.  Sunt de reţinut peripeţiile neobişnuite, şocante, pe care hazardul le aruncă în fiecare din aceste texte, ca o mână răutăcioasă a destinului – fatum – de la care nu te poţi sustrage.  În ultimul capitol survine un “accident” mortal, crimă sau sinucidere? Dilemă la care poliţia intră în scenă.
“Toate aceste povestiri ocazionează autoarei platforma necesară avansării unor păreri personale, meditaţii, ca în Egiptul, pag. 292 : “M-am întors din această adevărată expediţie micşorată la dimensiunea unei celule, şi mărită la dimensiunea eternităţii celor ce au fost. Trecem prin seculi cu cucernicie. Ne refugiem în vară ca-ntr-un anotimp fără maluri, fără început şi fără capăt.  Părăsim timpul care trece şi intrăm în timpul care durează, îl uităm pe Heraclit şi intrăm în universul lui Parmenide, indestructibil, continuu, nemişcat şi fără sfârşit.”

O voce notabilă în concertul liricii noastre actuale”. (Nicolae Balotă)

“O poetă autentică şi concomitent o exegetă în domeniul bibliografic”. (Mihai Gafiţa)

“Poeziile doamnei Livia Nemţeanu-Chiriacescu mărturisesc un poet adevărat ce trebuie să nu se teamă de nici o derută, dar nici să nu se ferească de nici o criză a conştiinţei creatoare”. (Ştefan Augustin Doinaş)

„Cartea Manuscrisul din tren-Jurnalul vietii mele de Livia Nemteanu-Chiriacescu este scrisa intr-un stil fluid, elegant si inteligent, si se citeste nu numai usor, dar mai ales cu mare placere.
„Doamna Nemteanu-Chiriacescu fiind si ( sau mai inainte de toate) poet, memoriile sale sunt deasemenea poetice. Nu numai ca sunt prinse in pagini si poezii „provocate” de cele povestite, dar proza insasi are frumusetea, muzicalitatea si stralucirea poeziei.
„Manuscrisul din tren include si marturii unice cu valoare istorica, sa speram deci ca ele vor fi utilizate de generariile actuale si viitoare de istorici.  Nu este numai istoria unei vieti si a unei familii, ci este in mare masura o reflectare echilibrata si temperata a societatii romanesti, bucurestene inainte de toate, dintr-o perioada istorica contursionata ca poate nici o alta inainte, si pe care scriitoarea a trait-o.
„Fiind vorbqa de o carte de memorii, nu pot sa trec peste faptul ca am fost uimit de candoarea cartii si de curajul de a aborda si marturisi lucruri de o mare intimitate, dar care isi au locul , dau echilibru si asigura veridicitate cartii. Fara imprecatii, fara amaraciune si vitriol, fara rautate mai ales, cartea este un exemplu de serenitate, dar si de intransigenta morala.  Lucrurile -si oamenii- sunt prezentate asa cum au fost.
” O reusita totala aceasta carte !”

Daniel Tufcea

„Stilul doamnei Livia Nemteanu (Crucea Cavalerilor de Malta)  te indeamna si te ajuta sa citesti cele 342 de pagini cu mult interes si chiar cu incantare.  ……Ma adresez Liviei Nemteanu cu intrebarea pusa de un gazetar unei tinere scriitoare din Paris : „Qu’avez vous reussi de mieux dans la vie ?”. Si in numele doamnei raspund eu: aceasta carte.”

Doina Hanganu

„Cartea Manuscrisul din tren-Jurnalul vietii mele este scrisa intr-o foarte frumioasa limba romaneasca, cu fraze clare, concise, uneori incisive, din care umorul nu lipseste.  Stilul este elegant si poetic, dar totodata energic si dinamic, cu comparatii si metafore originale. Maestria stilului, slefuit, dar in acelasi timp foarte tineresc, te subjuga, astfel incat  cartea se citeste singura si nu stii cand ai ajuns la sfarsitul ei.
„Esenta cartiii este un imn adresat tineretii triumfatoare. Triumfatoare de tirania sistemului comunist, triumfatoare de mediocritatea  celor din jur, triumfatoare de toate piedicile aduse de viata. Fiecare pagina este un omagiu adus vitalitatii si o depasire a tulburarilor aduse de oameni si de viata.
„Cartea se citeste cu interes si cu o placere sustinuta din scoarta-n scoarta.”

Wladimir Paskievici

Figurează cu 30 de pagini în lucrarea “Personalităţi române şi faptele lor 1950 – 2000”. vol. XVIII, editor Constantin Toni Dârţu, Casa de editură Jenus, Iaşi, 2006, 495 pag., prefaţă de academician Cristofor Simionescu, Dicţionar întocmit cu sprijinul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Iaşi, în care la pagina 211 se menţionează:
“Cititorul poate constata că de opera Liviei Nemţeanu-Chiriacescu s-au ocupat şi chiar preocupat mari personalităţi ale criticii literare.”

„Ultimele patru carti: „Tierra del Fuego – Fin del Mundo”,
                            ” Crucea Cavalerilor de Malta”,
                            „Manuscrisul din tren – Jurnalul vietii mele”(memorii)
                            „De dragoste si de moarte”
figureaza în Biblioteca de Manuscrise si Carti Rare de la Université Mc.Gill.”

Cititorii pot cumpăra, direct de la autoare, următoarele cărţi :

  • Pământul dinlăuntru”, poezii, 319 pagini, $ 15
  • Tierra del Fuego – Fin del Mundo” (Ţara de Foc – la capătul lumii), 348 pagini plus 124 ilustraţii color, $ 25
  • Crucea Cavalerilor de Malta, 345 pag, 138 fotografii color,  $ 25.
  • Manuscrisul din tren. Jurnalul vietii mele, memorii 1930-1989, 435 pag., 68 fotografii de familie si istorice,  $ 25.
  • De dragoste si de moarte, poezii, 190 pag, $ 15.

Celelalte cărţi sunt epuizate.

Coordonate :
Livia Nemţeanu-Chiriacescu
Adresa : 5250 Ave. Gatineau, app. 414, Montreal, Quebec., H3T 1Z9, Canada
Telefon: (514) 738-3553
Adresa E-mail: livianem@videotron.ca

%d blogeri au apreciat: