Eugen Caraghiaur

  • 15 august 1923
  • Oraşul Ceadîr-Lunga, judeţul Tighina, România –Republica Moldova, T.A.G.
  • Principe de Panciu Ştefan Profesor Caraghiaur; Principesa Alexandra Maria Josefina Caraghiaur de Dadjani, Profesoară de limbă franceză.
  • Politehnica din Timişoara-Facultatea de Mine Metalurgie (1943-1948) Universitatea de la Roma cursuri serale.
  • Diplomă de inginer petrolist. (1948-1949) Universitatea din Nancy, Şcoala  Naţională Superioară de Geologie Aplicată şi de Prospecţii Miniere. Diplomă de Inginer Geolog Minier.
  • 1951-1954 Inginer geolog pentru SULLIVAN MINES în Abitibi, Quebec, Canada;
  • 1955-1978 Inginer Consilier, Cabinet privat; explorări, prospecţii miniere, foraje de puţuri arteziene în roci precambriene. Expert radistezist în detectări de ape subterane.
  • 1954-1978 Preşedintele Întreprinderilor MONTREAL FUELS, PETRO-Montreal.
  • Transport de petrol pentru încălzit, arzătoare automate, întreţinere, economie de energie.
  • 1979-2004 Preşedintele de Consiliu al companiei CAN-ROM Inc.Imobiliare.
  • Bursa Ministerului Educaţiei Naţionale din Franţa (1949) pentru terminarea studiilor de inginerie.
  • Studii la Universitatea din Sorbona cu profesorul Chevallier. Geologia rocilor sedimentare petrolifere din ALBERTA, Canada, (1952).
  • 19 aprilie 1951 refugiat politic în Canada. Am  redobândit cetăţenia română în anul 1992.
  • Uniunea Scriitorilor din România: 1995. Uniunea Scriitorilor din Moldova: 2000; Co-fondator al Asociaţiei  canadiene a scriitorilor de limbă română: 2002.
  • Magazinul MOLDOVA, Literatură şi Artă, Ana Sozu-Republica Moldova. Datina Străbună, A.R.C. – Asociaţia Românilor din Canada, Quebec.

ANTOLOGII:.ETERNA IUBIRE. Antologie. Vasile Căpăţână. Editura BIODAVA, Bucureşti. LUCRĂRILE CELUI DE AL DOILEA CONGRES AL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI Liga Culturală pentru unitatea Românilor de pretutindeni. Editura ,,RADICAL,,, Drobeta-Turnu Severin, Oltenia. Etc. Editura Fundaţia LUCEAFĂRUL. Un dicţionar de Laurenţiu Ulici, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

FONDATOR: DATINA STRĂBUNĂ, revista culturală a Bisericii Sf.-Ioan Botezătorul din Montreal, Quebec, Canada, 1973-1975. Ziarul DREPTATEA din New-York, S.U.A. Co-redactor al ziarului din 1973 până în 1980. Ziarul oficios al COMISIEI DE REORGANIZARE A PARTIDULUI NAŢIONAL ŢĂRĂNESC din REFUGIU. Am demisionat după ce în anul 1980, Ceauşescu a refuzat cererea GRUPULUI NAŢIONAL ŢĂRĂNESC din REFUGIU de colaborare politică după modelul Poloniei.

P.N.Ţ., prin Mine, cerea SCHIMBAREA REGIMULUI şi revenirea la Democraţie într-o perioadă de 10 ani. După 1980, Cornel Coposu  M-a înlocuit, deşi înainte de a părăsi Bucureştiul, ne înţelesesem să reîncepem lupta de înlăturare a Regimului Ceauşist.
AM FONDAT Congresul canadian român în anul 1954. Prima Preşedintă a fost Principesa Aurora Caba de Panciu din 1954 până în anul 1987 când Adunarea generală a fost sabotată la cererea Securităţii de uneltele ei din Montreal.
AM FONDAT, dirijat şi prezentat emisiunile Orei de Televiziune în culori prin Cablu VIDEOTRON şi C.F. Cablu din Montreal din 1984 până în anul 1990, luna iunie. Opt emisiuni săptămânale. Prima Oră de telerviziune românească din America de Nord şi poate din lume în acea perioadă.

În anul 1961 am ajutat efectiv pe plan politic la acceptarea Postului de Radio Multietnic din Montreal. Polonezul Stanczikowski a obţinut dreptul de a opera şi în semn de mulţumire a dat Românilor din Montreal dreptul de a opera o oră de radio în limba română, gratuit. Dr.Ţăranu a condus această emisiune, iar la ora actuală este condusă de F.A.R.C. În anul 1968 am fost la Bucureşti şi am cerut Patriarhului Iustinian Marina crearea UNEI BISERICI ORTODOXE ROMÂNEŞTI legată spiritual de B.O.R. Mitropolitul Antonie Plămădeală m-a ajutat enorm. Autorităţile comuniste au acceptat numai în anul 1971 şi, numai în anul  1979, trimiterea Iconostasului cerut de mine şi sculptat la Mănăstirea CĂLDĂRUŞANI, dar din partea Patriarhului Iustinian. Actualmente Biserica a devenit CATEDRALĂ şi face parte din Arhiepiscopia ortodoxă română din America şi Canada sub conducerea Arhiepiscopului Nicolae. În anul 1976 am fost ales cu unanimitate de voruri Preşedinte de onoare al Bisericii Sf.-Ioan Botezătorul din MontrealÎn anul 1980 am cerul Patriarhului IUSTIN MOISESCU crearea unei EPISCOPII ORTODOXE ROMÂNE în CANADA. Cererea a fost acceptată. A venit Episcopul Nifon Mihăiţă, propus de mine. Episcopia nu a luat fiinţă din cauza Securităţii, influenţa căreia nu a fost acceptată de Arhiepiscopul Victorin din Detroit.

Condamnat la închisoare de către Tribunalul militar din Timişoara şi la Moarte de către N.K.V.D. pentru luptai împotriva ocupaţiei sovietice. Eram Preşedintele Fondator al Tineretului Universitar al Partidului Naţional Ţărănesc şi coordonam pe teren activitatea împotriva Anei Pauker şi a regimului impus cu forţa.Am participat şi condus GREVA STUDENŢILOR după arestarea lui Pătrăşcanu. Am condus manifestaşii monstre de stradă împotriva Siguranţei care proteja Uniunea patriotică susţinută şi subvenţionată de P.C.R. prin Moscova. Am continuat să stau în clandestinitate din februarie 1946, după ultima întrunire a Delegaţiei Permanente a P.N.Ţ. condusă de Iuliu Maniu, pâmă la 23 august 1948 când am trecut Dunărea înot la CAZANE. A urmat o detenţie la Cladova, Pancevo şi Beograd. Am stat cu domiciliu forţat la ŞABAŢ până la 22  octombrie 1948. Am fugit trecând graniţa Iugoslaviei spre Austria clandestin unde am ajuns pe ziua de 24 octombrie 1948 la ora 10 dimineaţa. Am stat la Campul I.R.O. timp de o lună. După multe interogatorii, la cererea lui Emil Ghilezan şi a lui Cretzeanu, care locuiau la New-Xork, S.U.A., am fost liberat. Am trecut din nou graniţa spre Italia în mod clandestin şi am ajuns în satul Crasna cu locuitori Sloveni. M-am predat autorităţilor italiene care m-au încarcerat şi dus din închisoare în închisoare de la Goriţia până pe Insula LIPARI. Am organizat şi condus o grevă generală a celor 5000 de deţinuţi politici. Am reuşit să se desfiinţeze CAMPOUL. Am fost transferat la CINECITTA lângă Roma. În luna iunie, 14, am trecut clandestin graniţa Franţei. Am ajuns la Paris pe data de 19 august 1948. Numai în FRANŢA am devenit OM LIBER.

A.R.C., revista Asociaţiei Române din Canada. Prima revistă culturală anticomunistă din America de Nord-1951.Era singura revistă condusă de foşti membri al Mişcării Legionare în Ameica de Nord. Eram singurul colaborator membru activ al P.N.Ţ. din Refugiu. Ceilalţi colaboratori sau mentori erau Petre Sultana, Ion Ţăranu, Dragomir Străinu, Alexandru Fonta, Gheorghe Baciu, George Stanciu,Gh. Loghiade şi alţii. Revista a dat un avânt pozitiv activităţilor culturale. Am publicat primul articol de FOND.

POEME din CANADA – poezie, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec,1977.

POEME DE dor              
VISURI şi REALITĂŢI        
GÂND şi SUFLET               
POEME de TOAMNĂ                     
MĂRTURISIRI RIMATE           
POEZII, culegere     
FUNIGEI                
ŞOAPTELE INIMII          
CÂNTARE CANADEI        
POEME de SUFLET       
SPERANŢE      
FULGII SUFLETULUI     
IERNATICE STIHURI    
MERSUL IUBIRII, traducere a clasicului canadian francez Gaston Miron
SUFLET BASARABEAN, Editura NAGARD, Milano, Italia, cu o prefaţă de Iosif Constantin Drăgan, scriitor, om de afaceri, directorul editurii.
REVOLTE
BOCETE
STROPI de LUMINĂ
FLORI de IARNĂ
EPIGRAME
CÂNTARE INIMII
SPERANŢE şi HOTARE
GLASNOSTI
GLASNOSTI în limba franceză  
PERESTROICA
PERESTROICA în limba franceză
SUR LES TRACES de FELIX LECLERC, poeme în limba franceză. Volum scris în memoria marelui om de litere din Quebec, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec; cu o prefaţă de poetul, editorul şi criticul literar GASTON MIRON şi cu o introducere de cântăreţul şi regisorul muzical Jean-Pierre Ferland.
OGLINZI, poeme, Editura  La Voix du Peuple, Montreal,Quebec.
METEORIŢI, poezii, Editura MILENIUL TREI, DEVA,România, cu o prefaţă  de criticul literar IOAN ADAM şi cu o postfaţă ,,OGLINDA RETROVIZOARE ,,-Un dialog cu autorul- semnată de Georgeta Adam de la Radio România.
IMN IUBIRII-HYMNE A L’AMOUR, poezii, Editura BAŞTINA, Chişinău, Republica Moldova. Poeme scrise în limba graiului moldovenesc şi în limba franceză. Cu o prefaţă de romancierul, scriitorul şi criticul Mihail Gh.CIBOTARU, directorul Revistei Literare MOLDOVA.
MEMORANDUM POLITIC către Mihail Gorbacev, scris în limbile română, rusă şi Franceză – Se cerea eliberarea MOLDOVEI SOVIETICE, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec,Canada, 27 MARTIE 1987.
CREDIT SOCIAL DEMOCRATIE ACTIVE, eseu de economie politică în limba franceză. Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec.
NI COMMUNISME NI CAPITALISME, eseu de economie politica scris în limba franceză, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec.
PRINŢII CUMANILOR, eseu politic de istorie a Cumanilor, Editura VLAD @VLAD, Craiova, România, cu o prefaţă de jurnalistul, scriitorul şi comentatorul la Radio Craiova Constantin Dumitrache
VISURI şi TENTAŢII, roman istoric, primul volum al serialului-fluviu Lumini şi UMBRE. Editura Pan-ARCADIA, Bucureşti, România
CALEIDOSCOPUL AMARULUI, al doilea volum al romanului-fluviu. Editura Fundaţiei Adevăr istoric şi Concordie Naţională, Bucureşti, România, cu o prefaţă semnată de autor, şi o postfaţă de criticul şi filologul Gheorghe Avramescu Baciu sub pseudonimul de Gh.Colibăşeanu.
FLORI DE BRUMĂREL, poeme, inedit. FLORI de BRUMAR-FLEURS BRUMANTES, volum de poezie român-francez, cu o prefaţă semnată de poetul Anatol Ciocanu din Chişinău, dedicat Alteţei Sale Aurora de Panciu, Editura Can-Rom, Bucureşti
LA RĂSCRUCEA DESTINULUI, al treilea romam istoric din serialul Lumini şi Umbre. Editura Fundaţiei Adevăr Istoric şi Concordie Naţională, carte dedicată Alteţei Sale Aurora de Panciu. Cu un motto de poetul Vasile Posteucă, o prefaţă semnată de autor şi o postfaţă scrisă de romancierul şi jurnalistul Dragomir HOROMNEA.
SUB TEASC, al patrulera volum al serialului-fluviu Lumini şi Umbre. Editura Can-Rom, Bucureşti, România, cu o listă a tuturor Marilor Hani ai Cumaniei Mari, cu o prefaţă de Academicianul, criticul literar şi Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova MIHAI CIMPOI.
PĂIENJENIŞ, al cincelea volum din serialul Lumini şi Umbre. Editura Can-Rom Impex srl, Bucureşti, România, cu o prefaţă de Academicianul şi criticul literar Mihai Cimpoi şi cu o amplă postfaţă de criticul şi filologul Gh.Baciu: Caraghiaur în Odisea Română.
GUERRE et VIE, roman istoric în limba franceză, Editura Semne, Bucureşti, 535 de pagini, 23 mai 2005. Prefaţat de Prof.Dr.Victor Crăciun, critic literar, Preşedintele  Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni şi al Congresului spiritualităţii româneşti. CÂNTECE de ALEAN, volum de poeme dedicat memoriei Principesei Aurora de Panciu, cu o amplă prefaţă de criticul literar Dr.Victor Crăciun, lansată pe data de 24 mai 2005 la Bucureşti în faţa unei asistenţe selecte de 195 de persoane din viaţa culturală, politică, militară academică din România şi Moldova.

…………………………………………….1978
…………………………………………….1979
…………………………………………….1980
…………………………………………….1980
…………………………………………….1980
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981
…………………………………………….1981

…………………………………………….1982



…………………………………………….1982
…………………………………………….1982
…………………………………………….1982
…………………………………………….1983
…………………………………………….1983
…………………………………………….1984
…………………………………………….1984
…………………………………………….1984
…………………………………………….1987
…………………………………………….1987
…………………………………………….1987
…………………………………………….1987








…………………………………………….1988

…………………………………………….1989












…………………………………………….1991





……………………………………………1987



……………………………………………1962



……………………………………………1962





……………………………………………1994



……………………………………………1997







…………………………………………..1999






…………………………………………..1999








……………………………………………1999







……………………………………………2000

În preparare:

FUGITIVUL, roman istoric.
CÂNTECE DE REVENIRE, plachetă de poeme, care se va lansa în luna iunie 2006, Editura Semne, Bucureşti, prefaţată de Dr.Victor Crăciun şi de Academicianul Mihai Cimpoi.

TRADUCERI:

MARCHE A L’AMOUR de poetul canadian- francez Gaston Miron; volum tradus în limba română cu titlul MERSUL IUBIRII, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec,
Canada. (1982)                                                  
Mihai Cimpoi, O ISTORIE DESCHISĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA, Editura ARC, Chişinău, Republica Moldova. (1996)
O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ediţia a II-a. (1999)
UN DICŢIONAL al SCRIITORILOR ROMÂNI de PESTE GRANIŢELE ŢĂRII, Editată de Dr.Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 2003 şi 2005 refăcută şi adăogată.

COLABORĂRI la ziare, reviste almanahuri:

Ziarul Ziua din Bucureşti, Revista OLTUL din Slatina, ziarul REALITATEA din Galaţi, ziarul GORJEJURNAL NAŢIONAL, Bucureşti, THE ;ONTREAL STAR, Montreal, Qc., Canada, ANUL din Târgu Jiu, ziarul GALSUL NAŢIUNII din Chişinău, LITERATURA şi ARTA, din Chişimău, OBSERVATORUL MILITAR din Bucureşti, CUVÂNTUL LIBERTĂŢII, Craiova, Oltenia, OLT PRES, Slatina, ziarul DREPTATEA sin New.Zork, S.U.A., TINERETUL MOLDOVEI, Chişinău, ANA SOZU, Chişinău, TELEGRAFUL ROMÂN, Sibiu, Revista LUI EMINESDCU, Brăila, PATRIA TÂNĂRĂ, Chişinău, VIAŢA SATULUI, Chişinău, JURNALUL de CRAIOVA, Craiova, Oltenia, MOLDOVA LITERARĂ, Chişinău, JURNAL de DOLJ, Craiova, Oltenia, TRICOLORUL, Toronto, Ontario, ACUZ, Bucureşti, EVENIMENTUL ZILEI, Bucureşti, REVISTA LITERARA MAGAZIN, Slatina, TRIBUNA ROMÂNIEI, Bucureşti, TRIBUNA NOASTRĂ, Montreal, Qc., MAGAZIN ANOTIMP, Slatina, REVISTA MOLDOVA, Chişinău, DIMINEAŢA, Bucureşti, REVISTA GINTA LATINĂ din Iaşi, Revista ÎNVIEREA din Timişoara, Banat, VIAŢA LIBERĂ, Tecuci, PAGINI ROMÂNEŞTI, Montreal, Qc., Revista culturală ECART, Bucureşti, MOTZ PUBLICATIONS, Fairfax, Virginia, S.U.A., Revista CANDELA din Suedia.

UN POET DIN CANADA, Prinţul şi apele diamantului, critică literară de Prof. Elena Criceru, Slatina

Dacă pentru Alteţa Sa, prinţul Eugen Caraghiaur, istoria este ca un vapor scufundat, cu posibilităţi de ieşire la suprafaţă, o memorie ,, plină de întrebări şi de goluri, memorii negre cu pene de corb,, poezia este meditaţie asupra unui sentiment cavaleresc al onoarei, ,,fruct de mătrăgună,, purificat în ,,templu de orhidee,, istoria aparţine eroului. Prinţului prin a cărui amintire cumană ,, tună şi fulgeră,, poezia aparâţne ,,omului, om înălţat deasupra semenilor săi, ca vulturul peste munţi,,.
Volumul METEORIŢI, cel dintâi publicat acasă, este străbătut de un puternic sentiment al biruinţei, de forţele fiorului poetic, dar şi de cele ale faptei eroice, forţă legitimă care ne spune că ,,poeţii eroi,, nu trebuie sacrificaţi de dragul cuvintelor pentru că, de fapt, eroii sunt poeţi autentici. Poemele în sine au forţă de meteorit, adevăruri cuprinse în metamorfoze ca: fulger, suflet, verb. Parcurhând această carte de versuri, cititorul străbate, de fapt, o purificare prin foc, istoria ni se prezintă ca un spaţiu lovit de trăznete şi fulgere căci ,,numai focul naşte viaţa, numai el ne reînvie,,.
Poate de aceea pasărea Phoenix simte ,,plumbul visurilor sale,, mai uşor decât cenuşa morţii. Chiar libertatea este simţită şi presimţită ca ,,pasărea de azur cetluită de oameni, presimţind învierea,,.
O intuiţie încărcată cu afectivitate, intuiţia focului, e prilej de amintire, amintirea libertăţii ,,prinsă-n gheare,, dar şi a jertfei, căci ,,vremea arde ca o rugă, cu capul pe buturugă,,. Este vorba, deci, de jertfă-jertfă, fiindcă însăşi vremea se jertfeşte dăruindu-se pe sine. Există în această carte o evidenţă primordială care nu-l face pe Poetul-Erou, pe Prince Charmant, nici fericit, nici entuziast, amintindu-l pe Arjuna, eroul din Bhagavadgită,  ,,nimeni, niciodată nu stă măcar o clipă fără să săvârşească fapte,,. Faptele nu aparţin conştiinţei absolute, ci trupului, adică unei dinamici a Naturii. Mesajul Gitei – acela după care omul nu se poate mântui de ce este teluric în el, decât plecând din adevărul eului său teluric, se poitriveşte atât de bine Poetului-Erou  din această carte şi luat ,,dincolo de bine şi de rău,, ..
În cazul de faţă, focul creşte în inimă, se înalţă gând prometeic, char ideea de meteor semnifică piatra care arde, interiorizată devine iubire, viaţă, mântuire, omul în sine, ajuns la înţelegerea rosturilor sale, este un meteor azvârlit în spaţiu. Meteoriţii ascund secretul pietrei. În poemul  ,,Învierea,,, memoria vorbeşte dintr-un prelins din hău,, este dezbrăcat de mâl şi taine şi arde în ,,penumbrele de său,,.
O plăcere ,,de durere clandestină,, se prelinge-n ,,rănile ce mor,,. ,,Din urgiile rebele rămâne fidelitatea idealului căci moartea nu aparţine oamenilor ,,OAMENI,, invizibili oamenilor, ci neoamenilor,,
O forţă demiurgică renaşte în cel ce nu cunoaşte somnul, angoasa, lenea ci doar verbul, acţiunea: ,,mă închid în sinea mea, dar rămân pe drumul aspru, din iluzii fac o stea, din pământ renasc un astru,,. Foarte rar întâlnim ideea de moarte iar atunci când apare nu e întâmpinată cu pioşenie ci privită la modul firesc. Poetul – erou nu aduce în ecuaţie firescul, ci nefirescul, ceea ce nu, trebuie uitat, el fiind o conştinţă morală ca şi Arjuna.
Le Prince Charmant trezeşte dorinţa de perfecţiune dar ,,din două imperfecţiuni se naşte, mai rar, perfecţiunea imperfectă. Elementul poetic cu profundă încărcătură semantică este diamantul. În apele sale, se manifestă ca într-o ,,oglindă retrovizoare,, memoria absolută a lui Swendenborg, căci impresiile nu se pierd, se adâncesc într-un logos la dispoziţia dv. Pe un vechi principiu ,,faţă în faţă,, după care ,,la da şi la nu sunt foile rupte,,. Elena Cruceru.

O forţă demiurgică renaşte în cel ce nu cunoaşte somnul, angoasa, lenea ci doar verbul, acţiunea: ,,mă închid în sinea mea, dar rămân pe drumul aspru, din iluzii fac o stea, din pământ renasc un astru,,. Foarte rar întâlnim ideea de moarte iar atunci când apare nu e întâmpinată cu pioşenie ci privită la modul firesc. Poetul – erou nu aduce în ecuaţie firescul, ci nefirescul, ceea ce nu trebuie uitat, el fiind o conştinţă morală ca şi Arjuna.
Le Prince Charmant trezeşte dorinţa de perfecţiune dar ,,din două imperfecţiuni se naşte, mai rar, perfecţiunea imperfectă. Elementul poetic cu profundă încărcătură semantică este diamantul. În apele sale, se manifestă ca într-o ,,oglindă retrovizoare,, memoria absolută a lui Swendenborg, căci impresiile nu se pierd, se adâncesc într-un logos la dispoziţia dv. Pe un vechi principiu ,,faţă în faţă,, după care ,,la da şi la nu sunt foile rupte,,. Elena Cruceru

%d blogeri au apreciat: